Skip to content


Decizia Curtii Constitutionale nr. 356/2005 referitoare la libertatea contractuala

„Curtea [Constituţională] constată că, în susţinerea criticii sale de neconstituţionalitate, autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită, constând în absolutizarea exerciţiului dreptului (libertăţii) al cărui titular ori beneficiar este şi pe care îl invocă, pretinzând că prin reglementarea dedusă controlului i-ar fi fost încălcat. În cauza de faţă, obiectul pretinsei încălcări îl constituie – chiar dacă nu este nominalizată ca atare – libertatea contractuală care, în ciuda unei aparente identităţi terminologice, nu face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în expresia lor constituţională. Într-o formulă sintetică, libertatea contractuală este posibilitatea recunoscută oricărui subiect de drept de a încheia un contract, în înţelesul de mutuus consensus, de produs al manifestării sale de voinţă convergentă cu a celeilalte sau celorlalte părţi, de a stabili conţinutul acestuia şi de a-i determina obiectul, dobândind drepturi şi asumându-şi obligaţii a căror respectare este obligatorie pentru părţile contractante.

Curtea reţine că libertatea contractuală poate fi valorificată numai în cadrul legal, cu respectarea unor limite rezonabile impuse de raţiuni de ocrotire a unor interese publice şi private legitime; exercitată în afara acestui cadru, fără oprelişti, orice libertate îşi pierde legitimitatea şi tinde să se convertească în anarhie.”

Decizia Curţii Constituţionale nr. 356 din 5 iulie 2005publicată în Monitorul Oficial, nr. 825/13.09.2005.

Posted in Curtea Constitutionala, Jurisprudenta.


0 Responses

Stay in touch with the conversation, subscribe to the RSS feed for comments on this post.

You must be logged in to post a comment.